Masurare sociala
1. Stabilirea modalitatii in care vom masura acea caracteristica (Ex: stabilirea unitatii de masura – in principiu imprumutate din alte domenii insa exista variabile petru care trebuie sa stabilim noi o unitate de masura)
In stiintele sociale lucram cu o definitie larga a masurarii potrivit careia valorile pe care le atribuim nu sunt doar numere cui pot avea si alta semnificatie (Ex: simboluri, numerale). Cuantificarea pregateste operatia de masurare (cum vom masura, ce unitate vom folosi).
Scalele – instrumente de masurare a opinilor valorice ale oamenilor.
2. Gasirea unui instrument de masurare
Masurarea face legatura intre nivelul teoretic si cel empiric. Masurarea sintetizeaza informatia si faciliteaza cunoasterea – putem opera cu valorile (numerice, non-numerice) in locul cantitatilor.
Pentru a stabili o unitate de masura avem nevoie de repere: Ex: anul 7519 – alta numerotare a anilor de la facerea lumii (5508 ani i.Hr); mom. 0 – nasterea lui Hristos
Exista si alte modalitati de a masura, alte conventii, alte unitati de masura.
Pentru a masura o caracteristica avem nevoie de 3 elemente:
1. obiectul pe care vream sa-l masuram
2. etalonul (poate sa incorporeze unitatea de masura)
3. regulile de atribuire a valorilor
Ex: Lungimea: o caracteristica a unui obiect; dam o extrepsie numerica; etalon -> metru; atribuim aceleasi valori – 3 m
Schimbari de natura, grad (se toceste scaunul)
Cea mai simpla operatie de masurare = NUMEROTAREA – frecventa de manifestare a unui fenomen (etalonul este entitatea)
Unitatea fundamentala pentru lungime – metrul
Trebuie sa definim etalonul – metrul (a 40 milioana parte din meridianul terestru)
Ulterior un nou etalon: 1 metru = 1650763 lungimi de unde ale …… portocalii emise de gaze Krypton 87 in vid.
Ce e 1 secunda -> caracteristica a atomului – timpul necesar pentru ca atomul de Cesiu 133 sa realizeze un nr de 9 miliarde de oscilatii complete.
Realizam in stiintele sociale o masuratoare non-numerica, non-parametrica.
In stiintele naturii etalonul are o semnificatie stiintifica reala (bara, bat de 1 metru)
In stiintele sociale cele mai multe etaloane nu au semnificatie fizica, de unitati masura ci de criteriu, sunt constructe.
In stiintele sociale – masurare -> plus de cunoastere; cheia daca sunt simboluri
In sociologie lucram cu scale. Ele controleaza etalonul iar regula poate fi urmatoare: subiectul se situeaza pe gradatiile uneia dintre scale.
Etaloane: putem vedea daca venitul mediu in RO este mai mare sau mai mic decat cel U.E. – etalon elaborat conceptual. Putem folosi si altele: relatia venit-pret, cat de bine venitul satisface nevoile persoanelor etc.
Procesul de cercetare este unul continuu.
Odata cu masurarea am ajuns la planul empiric. Urmeaza: analiza si interpretarea datelor.
Cea mai simpla masurare: numararea (frecventa de manifestare a unui fenomen, ordinea de manifestare a fenomenelor, ritmul de dezvoltare, intensitatea cu care se manifesta un fenomen, probabilitatea manifestarii ulterioare a unui fenomen).
Precizia a masuratorii se stabileste in functie de nivelul de masurare la care s-a realizast aceasta operatie. Putem sa apreciam precizia in functie de 4 niveluri de masurare (de la cel mai slab la cel mai puternic, cu cea mai mare precizie):
1. nominal/categorial
2. ordinal
3. de interval/cardinal
4. de raport/proportie
3 criterii ca sa vedem unde se situeaza precizia (la ce nivel):
• ordine
• daca exista sau nu intervale egale/distante egale intre valorile pe care le-am atribuit
• daca exista un zero absolut – un punct natural de pornire in atribuirea valorilor
NIVELUL NOMINAL:
Valorile masurate nivelul nominal – atribuirea valorilor care au valoare de simbol sau de nume; Distinctia de ordin calitativ.
Ex1: variabila gen: feminin, masculin. La acest nivel niciunul dintre cele 3 criterii nu este indeplinit.
Ex2: variabila ocupatiei oamenilor
Nu putem sa ordonam entitatile dupa valori atribuite – nu putem sa punem primele femeile sau primii barbatii => variabila discontinua
Postulate:
• simetria numarului de egalitate daca A=B si B=A
• tranzitivitatea relatiei de egalitate: daca A=B si B=C => A=C
Oricea regula trebuie sa respecte legea exclusivitatii si cea a exhaustivitatii => o entitate intr-o singura categorie. Ex: ani 18-20, 20-25 -> gresit. Corect: 18-20, 21-25! Limita inferioara a unei categorii trebuie sa fie cu o unitate mai mare decat cea superioara a celeilalte categorii.
Sintentizam informatia – nu umblam cu toate datele
Valoarea modala – valoarea care apare ca nr. mare de frecventa; care
- mod
- mediana (valorile pana la care se atribuie jumatate din populatie)
- media (valoare centrala) – informatie sintetica, o singura valoare
(la varsta nu e cazul)
La nivelul nominal nu facem media pentru ca ajungem la rezultate aberante (1+2)/2 = 1,5 femei/barbati – nu putem spune asa ceva
Valorile sunt nume deci nu putem avea medii; nu putem nici calcula mediana unei distributii pentru ca nu ar avea semnificatie.
NIVELUL ORDINAL
Putem mari gradul de precizie al unei masuratori.
Nivelul ordinal satisface primul criteriu: ordinea desi nu exista intervale egale intre valori.
La acest nivel valorile au semnificatie de numeral.
Postulatele:
• asimetria relatiei de inegalitate: A>B => B• tranzitivitatea relatiei de inegalitate A>B B>C => A>C
Situatia in care proprietatile studiate pot fi ierarhizate in functie de intensitatea lor de manifestare – in I rand, in al II-lea rand
Putem sa avem un nivel perfect ordonat sau partial ordonat fiindca nu intotdeauna tranzitivitatea relatiei de inegalitate este respectata. Ex: stim echipele de fotbal care merg la europene fara sa stiu punctele pe care le au => partial ordonat
Se pot calcula: mediana, coeficienti de calculatie a rangurilor (I loc, al II-lea loc …)
NIVELUL DE INTERVAL
Sunt satisfacute criteriile de ordine dar si de existenta a unor intervale egale intre valorile atribuite.
Aici valorile atribuite au semnificatie de numar.
Ex: scala de masurare a temperaturii: Celsius, Farenheit – nu avem un 0 natural ca punct de pornire in atribuirea valorilor; Kelvin – 0 grade Kelvin = lipsa totala a caldurii; in mod experimental nu a fost demonstrat inca.
Putem sa calculam si media unei distributii dar nu si calculul fractuional, rapoarte intre valori.
NIVELUL DE RAPORT
- sunt respectate toate cele 3 criterii; putem face rapoarte
Ex: variabila varsta (ani impliniti) poate fi masurata cu grade diferite de precizie:
a) nivel nominal: persoane nascute in 1990 vs. persoane care nu sunt nascute in 1990
b) nivel ordinal: le cerem sa se aseze in functie de varsta pe care o au, de la cel mai mic la cel mai mare: copilarie – adolescenta – maturitate – batranete (le ordonam dupa valori atribuite dar nu spunem ca intervalele sunt egale)
c) nivel cardinal: intervale egale de varsta: 0-5, 6-10, 11-15 ani
d) nivel de raport: varsta in ani impliniti respecta toate criteriile: ordine, 0 absolut etc.
Si mai precis cati ani are o persoana: 18 ani, 6 luni, 3 saptamani, 2 zile
Uneori nu avem nevoie de o precizie mare a masuratorii.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu