I.P. Curs 1

Rolul stiintei politice este de a explica.
Teoria conspiratiei nu este de fapt o teorie. Karl Popper spunea ca teoria conspiratiei apare atunci cand esuam sa explicam ceva, suntem incapabili.
Avem 2 teorii de a explica ceea ce se intampla in lumea araba astazi.

1) Teoria sociala/Teoria alegerilor sociale: presiunea demografica a impins o mare parte din populatie spre revolta deoarece resursele nu erau distribuite echitabil.
Plecam de la ideea ca democratia este promisa prosperitate pentru tot poporul => oamenii invatati care observa ca prosperitatea nu este o constanta a realitatii actuale, se revolta.
- crestere demografica mare in tarile arabe => oamenii au fost impinsi spre o revolutie, revolta;
- inegalitate sociala mare

2) Teoria alegerilor rationale: provine din economie, pleaca de la relatia economica si rationala a individului cu mediul sau. Ne explica cauza revoltei astfel: dintre 2 rele aleg varianta cel mai putin rea (ori mori de foame, ori ucis de un glont). Incercarile de schimbare de regim se pot explica prin observarea planului economic. Prima alegere individuala: sa mori din cauza foamei sau omorat de catre regimul autoritar; singura scapare este revolta.

Teoria neoinstitutionala: prima teorie care se elaboreaza in interiorul stiintei politice. Apare in in 1984 – incepe cu un articol in care autorul incearca sa identifice raporturile intre . Este elaborata pentru a explica revolutiile (Theda Skopol – politolog american care a studiat revolutiile din Franta, Rusia si China) asemenea teoriei lui Toqueville – “Vechiul Regim si Revolutia”. Aceasta teza presupune ca institutiile politice isi au propria lor retionalitate, nu sunt determinate nici de social, nici de economic.
Exista un puternic reflex irational.
Revolutia este acea forma de schimbare politica care are drept consecinta inlaturarea unui regim politic, nu numai a conducatorilor. ’89 nu a fost lovitura de stat.
Teoria institutionala sustine ca in aceste revolutii statele incearca sa se protejeze impotriva derivei publice.
Statul – se definseste prin spatial public.
Dictatura este disparitia statului deoarece presupune tranzitia si schimbare puterii publice in putere privata.
Statul si agentii statului actioneaza pentru a impiedica deriva personalista a statului.

Institutii politice. Definitii.

Statul:
– cea mai importanta institutie politica
– este un construct teoretic, nu poate exista fara o teorie care sa-l justifice.
– este si un construct politic
– nu apare de la natura

Institutiile politice: 3 posibile definitii:
1. Definitia sociologica: I.P. = forme de organizare stabila a unei nevoi sociale, raspunsuri la o nevoie sociala. Ex: Scoala -> raspunde la nevoia de educatie. Statul instituie scoala ca o forma de socializare care contracareaza familia si biserica. Scoala = structura stabila care intruchipeaza nevoia de reprezentare politica si nevoia de organizare a societatii (Raspunsul economistilor – societatea se organizeaza prin spontan prin legile pietii: cerera si oferta. Raspunsul sociologilor: Weber – societatea se organizeaza rational, in raport cu obiectivul: bunastarea generala.)
Deosebim institutiile de restul organizatiilor prin organizarea acestora. Institutiile sunt stabile.

Bernard Medrielle – “Viciul e cheia bunastarii”
 medic olandez
 fibula cu albina; intreaba prosperitate se bazeaza pe munca sisifica a albinei
 albinele nu pot insa sa adune mierea daca nu exista trantori
 prosperitatea se bazeaza pe viciu
 rolul societatii civile este acela de a proteja spatial privat si viciul impotriva statului
 economia nu este o stiinta ci o forma a eticii ce asigura o ordine morala in societate (societati morale, mai putin morale)
 viciul nu face altceva decat sa nasca serviciile economice, pe cand morala nu intretine economia

2. Definitia economica: Institutia este o forma de mainifestare a raportului cerere-oferta si este atat de stabila pe cat de stabila este relatia cerere-oferta organizata. In economie se presupun ca institutie trb sa aiba o durata de viata scurta pentru a nu se birocratiza iar rolul lor este de a asigura conditii optime pentru functionarea pietei. Orice institutii care nu asigura functionarea pietei trebuie desfiintate.

3. Explicatia neoinstitutionala

Teoria neoinstitutionala apare in 1984. Incepe cu un articol a lui Orson – acesta identifica modul in care institutiile……….
Theda Skopol – rolul institutiilor politice este de crestere a politicului, autonomizare a politicului in raport cu societatea.
Teda Skopol spune ceva immoral si cinic: institutiile politice urmaresc cresterea gradului de eficienta politica, nu pe cea economica.

Astfel, institutiile politice, in cazul teoriei neoinstitutionale, se definesc prin autonomie.
Cum depistam daca o institutie este politica sau nu?
Criterii: 1) institutii care exercita suveranitatea (cantitatea de putere manifestata). Daca nu manifesta suveranitate = institutii administrative.
2) institutiile votate = institutii politice (Ex: Parlamentul)