Institutiile politice rezulta prin alegeri.
Curtea Constitutionala din Romania: da uneori decizii politice, nu este instanta, este o institutie politica, functionarii se numesc judecatori insa nu judeca, cenzureaza acte de suveranitate.
Institutiile politice sunt institutii care sunt recunoscute de corpul social si politic ca avand rol in implementarea deciziilor de putere.
Nu instanta pune hotararea judecatoreasca in aplicare.
Institutia este o organizatie stabila.
Max Weber – societatea este condusa de catre birocratia nationala; functionarii publici = expertii, cei mai buni specialisti iar statul ii pune in functii de decizie pe cei muritori.
Institutiile se multiplica deoarece se multiplica problemele. Institutiile sunt costisitoare.
Criza a aparut din lipsa de organizare.
Teoria alegerilor publice/rationale
• birocratiile sunt irationale
• functionarii sunt irationali
• deciziile politice impartiale nu au fost luate in functie de ratiune ci in functie de preferinte
• este nevoie de un criteriu decisiv: “piata” – regleaza raporturile dintre oameni
• piata nu se poate reglementa (Ex: “piata de tepi” – 1964 SUA)
• Paretto elibereaza teoria pietelor perfecte
Piata de tepe accentueaza diferenta dintre cumparatori si ofertant + functioneaza deoarece elimina masinile bune de pe piata. Reglarea pietii de tepe tine de aparitia unor institutii.
Este nevoie de institutii care sa-l oblige pe vanzator sa ofere toate informatiile despre produsul vandut.
Piata nu rezolva problema interesului cumparatorului.
Democratia si statul sunt strans corelate. Mai putin stat insemana mai putina democratie.
Piata reprezinta de fapt monopolul asupra informatiilor; detinerea informatiilor de catre o minoritate.
Coeficientul cinic ne permite sa masuram inegalitatea.
Raymond Budeau – sociolog – adept al teoriei alegerilor publice
Daca democratia inseamna egalitate, exista o corelatie statistica intre inegalitate si democratie. Weber pleaca de la ideea unei culturi a democratiei.
Toti adeptii teoriei alegerilor publice considera ca :
- toti oamenii sunt rationali
- au cunostinte pentru luarea celor mai bune decizii
- actiunile lor sunt rationale
Teoria dereglementarii
Societatile se socializeaza, primesc cunostiinte de la societatile predecesoare lor.
Exista 2 tipuri de putere: hard power, soft power (elaborata de Babel/Havel “Puterea celor fara de putere”)
Teoria neoinstitutionala considera ca institutiile politice nu depind de fapte sociale sau economice ci cunt total autonome.
Theda Skopol – revolutiile sunt evenimente politice care intaresc statul
3 tipuri de neoinstitutionalism care rezolva 3 tipuri de probleme:
• Neoinstitutionalismul istoric in in considerare elementele culturale care influenteaza dezvoltarea institutiilor politice.
• Neoinstitutionalismul sociologic: desi autonome, institutiile politice sunt relationate la mediul social. (Ex: Criza economica produce o anumita crestere institutionala)
• Neoinstitionalismul alegerilor publice: desi recunosc autonomia institutiilor politice, considera ca acestea sunt independente nu atat de traiectorie economice cat de cele individuale, de personalitati
Freedman: Liber sa alegi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu