2/3 din nr total al umanitatii de pe glob – a imbratisat globalizare: America Nord, Centrala, Sud, Europa, Japonia, Australia, Noua Zeelanda, economiile emergente ale Asiei (China India, Singapore, Taiwan, Coreea de Sud)
1/3 – zona Caraibelor, Africa, Balcania,Cauzazul, Asia Centrala, de S-V, o mica parte S-E, Orientul Mijlociu
La intrepatrundere – statele “de la cusatura” (seam states): prin intermediul acestora se face exportul de insecuritate si instabilitate dinspre prapastia neintegrata spre miezul functional. Ex: Pakistan, Iraq, Africa de S, Maroc, Thailanda, Malaezia, Indonezia, Filipine, Brazilia
Teza lui Vermet?: Lipsa de conectare la globalizare produce amenintarile de securitate
Disconnected Defines Danger
Pt a putea sa combati aceasta zona de potentiala insecuritate, SUA ar trebui sa adopte o strategie proactiva prin care sa protejeze inelul functional de exporturile nocive ale celor din prapastie.
Metode:
1. de natura militara – interventia de tip leviathan: interventie masiva, coercitiva prin care anulezi potentiala insecuritate prin mijl de constrangere
2. de tip administrare de sistem: poti sa intervii umanitar sau prin interventii de tip edificare national-statala
Ex: in cazul Iraq-ului se folosesc ambele metode de interventie.
Alta teza: terorismul care dupa 2001 a fost con principala amenintare impune o noua strategie de urmat - comunitatea internationala si SUA sa se concentreze pe trsnsf Iraqului intr-o socvietata functionala prin adm de sistem, leviathan style in Coreea de Nord, transformarea Chinei ca putere de rang a SUA, transformarea NATO intr-o org internationala cu aloja globala, sa se faca cel putin un NATO asiatic (se conecteaza cu ideea ridicarii Chinei la putere de rang a SUA), admiterea de noi state in SUA, incorporarea Africii in miezul functional pana in 1950, cresterea de la utilizarea petrolului la utilizarea gazului natural.
In alta lucrare – conceptul de “perturbare a sistemului”
Globalizarea stabilizata – reguli
Globslzarea normalizata
Bartley incearca sa devina un apologet al globalizarii si sa justifice fenomenul prin securitate si insecuritate.
Globalizare = intensificare interconexiunii si interdependentei pe diverse planuri: economic, investitional, financiar, cultural, accelerarea circulatiei informatiei, ideilor, bunurilor, capitalului si serviciilor in conditiile evolutiei rapide a mijl de comunicare si transport; enstomparea marcata a distinctiei traditionala intre politica interna si externa/internationala, afaceri interne si afaceri externe.
Globalizarea – largire, intensificare, accelerare si crestere a impactului interconectivitatii la nivel planetar.
Glocalizare – globalizare + localizare: notiune care trimite la ideea ca adeseori fortele globalizarii se manifesta prin forte locale, se adapteaza la forte locale, regionale.
Nu exista o unanimitate de perspective privind globalizare.
Cum s-au nascut studiile de globalizare: dinspre management in anii 1980 – cei de la management au gandit ca trb sa se urmeze regulile capitalismului corporativ => aceste reguli aplicate la zone non-corporative a dus la modelul neo-liberal de dezvoltare a omenirii.
Exista 3 scoli de gandire:
1. Scoala Hyperglobalista – exponentul sau cel mai important in reprezinta Thomas Friedman – statele sunt subiectele unor masive subiecte de schimbare care le erodeaza si fragmenteaza trupele.
2. Scoala Sceptica – nationalismul si puterea guvernelor nationale raman puteri fundamentale
3. Scoala Transformationalista – globalizarea este un proces multidimensional – duce la o reorganizare si rearticulare a puterii indiferent de palieru pe care se manifesta.
Globalizare implica un proces prin care niste evenimente petrecute la mare departare poate produce efecte imprevizibile la mare departare Butterfly Effect.
Lexus si maslinul:
- atacuri cibernetice
- SUA catalizator al globalizarii
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu