M.C.S.P. Curs 9

Ancheta Sociala

Ancheta sociologica s-a dezvoltat in cadrul SS. Este o metoda destul de veche (inca din Antichitate).
Recensamantul – un tip de ancheta sociologica
1880 – Karl Marx a trimis 22.000 chestionare unor muncitori francezi pentru a afla mai multe despre viata lor.
Ancheta sociologica este o denumire generica pentru multiple procedee de investigare care au in comun faptul ca utilizeaza metoda interogativa de colectare a datelor sociale.
Obiectul anchetelor sociologice: comportamentele, opiniile, atitudinile, aspiratii, nevoi ale oamenilor, cunostintele pe care le detin, marturiile pe care oamenii le pot aduce in legatura cu fapte sociale altfel inaccesibile cercetatorilor, caracteristici de ordin demografic (structura familiei), aspecte de ordin socio-profesional, caracteristici ale mediului social, ale modului de viata al oamneilor (venit, conditii de locuit, servicii sociale, factorii sociali, economici, politici)
Ca metoda complexa ancheta recurge la metoda interogativa insa se conjuga cu observatia si cu studiul documentelor sociale.
Atunci cand ancheta sociologica este centrata exclusiv pe maniera interogativa => sondaj de opinie
La interviu - pentru culegerea datelor: ghid de interviu
>>GRAFIC<<
Interviu: structurat si nestructurat + semi-strcuturat (teme, chiar si intrebari formulate inainte de culegerea informatiilor)
Chestionarul – structurat, grad ridicat de formalitate
Ancheta sociologica permite investigarea unui nr mare de persoane (creste de la interviu -> chestionar)
Recensamantul contine mai ales intrebari de date factuale (legate de familie, gospodarie, etnie, religie etc.)
Sondajul-intrebari de opinie si de date factuale. Date de identificare pt scopul analizei si interpretarii datelor.
Chestionarul-instrument formalizat. Dezavantajul intr-o maniera gradului de acord-dezacord.
Interviul-aprofundarea unei teme, nuantarea problemelor cercetate.
Intrebarile de opinie-nu sunt competenti si incompetenti toate parerile sunt importante.
Interviul:
i. recomandat atunci cand tema nu este bine cunoscuta, se fol. in investigarea unui domeniu, are functie de explorare a unui domeniu. Poate fi folosit si pt persoanele analfabete, copii care nu stiu sa scrie si sa citeasca,
ii. mai poate fi combinata cu observatia.
iii. datele de tip calitativ – te ajuta sa intelegi mecanismele in care se produc fenomenele sociale

Intervievarea este mai subiectiva decat un sondaj de opinie.
Utilitatea sondajelor de opinie in SS este legata de numele lui George Gallup care a infiintat Institutul American de Opini Publica. In 1936 Literary Digest a trimis 10.000.000 chestionare cititorilor sai, au fost returnate 2.000.000 din care reiesea ca presedinte ar fi trebuit sa iasa London (republican).
Sondaj de opinie – modalitate eficienta de a consulta cetatenii
Sondajul de mopinie are ca ibstrument chestionarul
Succesiunea logica a intrebarilor: cronologica – trecut, prezent, viitor; psihologica (tehnica palniei: general -> particular sau invers)
Exista 3 tipuri de itemi in chestionar:
- itemi cu rol de spart gheata, de stabilit contactul – itemi introductivi
- itemi filtru – opresc o anumite categorie de respondenti sa rasp in continuare la intrebari; intrebari bifurcate
- itemi de trecere – in chestionare de tip omnibus (cu mai multe teme)
- intrebari de control/verificare (consistenta opiniilor respondentului)
- intrebari “de ce” (motivatia)

Gallup – recomanda utilizarea in chestionare a 5 tipuri de intrebari:
1. intrebari deschide/ inchise privind gradul de cunoastere al oamenilor in chestiunea respectiva
2. intrebari deschise prin care oamenii sa isi exprime atitudinea vizavi de respectiva problema
3. intrebari inchise prin care sa se masoare mai precis/clar atitudine persoanei vizavi de problema pusa in discutie
4. intrebari deschise care sa vizeze motivatia subiectului in alegerea optiunii fata de problema respectiva
5. intrebari care sa masoare intenssitatea opiniei exprimate

Reguli privind formularea intrebarilor intr-un chestionar:
• sa fim atenti la pozitia intrebarii in chestionar
• foosirea unor cuvinte din limbajul obisnuit
• codificarea raspunsurilor da -> da, sunt de acord
• trebuiesc evitate expresiile peioratoive/termenii cu o mare incarcatura sentimentala
• precizie “ati votat la ultimele alegeri?” -> “ati votat la ultimele alegeri prezidentiale din 2004”
• trebuie evitate intrebarile multiple cu un singur raspuns
• trebuie evitate intrebarioe care depasesc competenta respondentului